În ultimii ani, obezitatea, diabetul, bolile cardio-vasculare sau alte probleme cauzate de o alimentaţie greşită au fost vedetele în mass-media. Nu numai că aspectul fizic se deteriorează, dar mâncarea nesănătoasă duce şi la probleme grave de sănătate ce pot avea ca rezultat chiar moartea.
Peste tot în ziare, reviste, la televizor vedem din ce în ce mai des sfaturi despre cum să avem un stil de viaţă cât mai sănătos şi o alimentaţie cât mai corectă. Din această cauză, cerinţa pentru alimente cu conţinut scăzut de calorii şi zahăr a crescut, iar companiile se aliniază cererii cu o ofertă pe măsură: fel de fel de produse din categoriile low-fat şi diet. Şi toate numai bune pentru sănătatea noastră. Oare?
Conform unui studiu american, se pare că deşi ne străduim din răsputeri să slăbim şi să avem o dietă echilibrată, numărul de calorii consumat a crescut cu 7 până la 18 procente în ultimii 30 de ani. De unde toate aceste calorii? Din mâncare. Din noile produse menite să ne îmbunătăţească viaţa, marea majoritate sunt doar un amestec de chimicale pe care nu bucătarii îl supervizează, ci tehnicienii de laborator. Unde se află totuşi adevărul?
Un hamburger de vită?
Una dintre mâncărurile cele mai populare atunci când eşti pe grabă este hamburgerul de la fast-food. Delicios, nu-i vorbă, dar ştiţi ce conţine, de cele mai multe ori? Nu vă speriaţi, e carne. Dar poate nu carnea pe care v-o imaginaţi. Marea majoritate a burgerilor din marile lanţuri de fast-food cuprind părţi ale animalelor care de obicei intră în componenţa mâncării pentru animalele de companie, de exemplu, sau uleiuri. Adică acele părţi pe care le aruncaţi de obicei când gătiţi acasă. Capul, pielea, oasele, zgârciurile, toate sunt pasate şi apoi curăţate suficient pentru a putea fi comestibile. Şi încă asta nu e partea cea mai rea. Produsul cu care se curăţă această pastă este un compozit puternic din amoniac, care ar putea fosrte bine fi folosit la curăţat cada. Aşa că dacă aveţi poftă de un burger suculent şi delicios, pur si simplu luaţi o bucată de carne de vită, tocaţi-o şi apoi faceţi un burger gustos şi cu mult mai multe puţine calorii decât unul "low-fat” din fast-food-uri.
Iaurt şi fructe
Iaurtul conţine proteine necesare vieţii de zi cu zi, iar fructele sunt un izvor de vitamine indispensabil. Aşa că pesoanele care au integrat aceste două produse în dieta lor au făcut cu siguranţă o alegere corectă. Dar ca să fim bine înţeleşi, vorbim de iaurt şi fructe. Însemnând două produse diferite. Cine a crezut că dacă a cumpărat iaurt cu fructe a reuşit să îmbine câştigurile amândurora s-a înşelat amarnic, pentru că deşi iaurtul ar putea să aducă un aport minim de proteine, conţinutul de zahăr atinge nivele inimaginabile. Fructele înoată într-un sirop dulce, ce conţine nu numai zahăr, ci şi îndulcitori sau fructoză, care, dacă verificaţi lista de ingrediente, pot apărea chiar înaintea fructului în sine. Dacă vreţi cu adevărat un iaurt cu fructe, cel mai simplu şi sănătos este să vă faceţi unul acasă. Cumpăraţi un iaurt gras (cel cu 0% grăsime are şi 0% proteine) şi puneţi în el fructele preferate. Apoi trebuie doar să-l aşezaţi în frigider şi să mâncaţi de câte ori aveţi poftă.
Unde are puiul şuncă?
Văd mereu în magazine şuncă de pui. Şi mereu mă întreb, unde are puiul şuncă? Desigur, nu e vorba de şunca aceea adevărată pe care o mănâncă românul cu ceapă. Ci de una mai scăzută în grăsimi, fără pic de colesterol, făcută numai din piept de pui. Sau cel puţin aşa mi s-a spus. Eu vă recomand însă să rămâneţi la porc. Deşi conţinutul de calorii poate fi puţin mai mic, şunca de pui conţine, pe lângă carne, o listă întreagă de aditivi suspecţi care în nici un caz nu-i cresc valoarea nutritivă. În plus, conţinutul de sodiu din acest produs este mult mai mare decât în orice carne de porc grasă, făcând din asta o problemă mai mare pentru tensiunea sângelui decât tradiţionala şuncă. Aşa că mai bine cumpăraţi o bucată sănătoasă de carne de porc cu şuncă, că tot e iarnă, şi mai puneţi şi un vin fiert pe lângă ea.
UN articol de Magda Cristina Ursache, în Jurnalul Naţional, ediţia on line, 24 ianuarie 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu