Timp de 10 zile, între 8 şi 18 mai, curtea interioară a Muzeului Ţăranului Român a fost locul în care românii au putut “gusta” Europa cu furculiţa şi cuţitul. Vreţi o bucăţică din Spania, poftiţi de încercaţi “paella”. Vreţi să simţiţi Grecia pe vîrful limbii? Luaţi o porţie de “gyros”. Nu aţi fost niciodată în Suedia? Nu-i nici un bai. Avem pentru dumneavoastră savuroase “rollmops”.
Poftiţi la masă!
Invitaţia organizatorilor – Grupul Noi – a stîrnit curiozitatea celor prezenţi. Cu nările fremătînde de atîtea arome, înarmaţi cu farfurii şi tacîmuri, bucureştenii s-au îngrămădit să descopere, chiar dacă numai din perspectivă culinară, fiecare colţişor al Europei. Proiectul a fost denumit foarte inspirat “Biblioteca de gusturi”, iar motivaţiile punerii în scenă ale acestei idei generoase ne-au fost dezvăluite de către domnul Paul Ghiţiu, consilier de imagine, relaţii publice al Grupului Noi. “Am încercat să facem ceva neobişnuit legat de Ziua Europei. Cum de obicei zilele acestea importante sînt marcate într-un mod uşor festivist, chiar sobru sau sec, ne-am gîndit să aducem puţină voie bună şi destindere, care să ţină de identitatea profundă a statelor europene şi nu neapărat de lucrurile foarte vizibile. Această identitate profundă este manifestată prin feluri de mîncare tradiţional-originale, ce nu se regăsesc în mod obligatoriu în restaurante.”
Aşadar, 27 de preparate – cîte unul pentru fiecare ţară în parte –, vinuri româneşti şi străine, cocteiluri de fructe şi cofeturi. Acesta este preambulul jocului, căci despre un joc este vorba, un joc al gusturilor. “Lăsăm la fantezia vizitatorilor să asorteze un anumit preparat cu sosul sau băutura care i se potriveşte. Este de fapt un joc, un fel de puzzle, dar care nu are un final prestabilit, oamenii inventînd mereu alte şi alte încheieri.” Important este că fiecare în parte poate să devină un “maestru” al gusturilor, al aromelor şi culorilor, folosind preparatele puse la dispoziţie de către organizatori.
Selecţia “participanţilor”
Cum au fost selectate cele 27 de preparate incluse în “Biblioteca de gusturi”? De fapt, la început au fost 100, cam cîte două-trei din fiecare ţară. A urmat “degustarea oficială”, la care au participat, într-un cadru foarte restrîns, doar organizatorii. “Am mers foarte mult pe părerea omului. Fiecare a spus dacă-i place sau nu acel preparat. În funcţie de asta, am mai făcut mici modificări, respectînd însă structura reţetei originale”, ne-a mărturisit bucătarul-şef Mircea Andrei, cel care a avut grijă ca preparatele să treacă testul “papilelor gustative”. În afară de latura culinară, evenimentul a cuprins şi o proiecţie audio-video pe ceaţă, “pusă în scenă” de un mare artist european – Philipp Geist.
Ediţie preview
Ineditul eveniment găzduit de Muzeul Ţăranului Român este de fapt o ediţie preview a unui alt festival, de mai mare amploare, ce se va desfăşura în Piaţa Constituţiei în a doua jumătate a lunii septembrie. “La toamnă vor fi cinci preparate din fiecare ţară a Uniunii Europene, va fi un eveniment mai extins. Vom aduce şi mărcile româneşti de succes, pentru că avem şi noi cu ce ne lăuda. De asemenea, vrem să-l itinerăm şi în marile oraşe din ţară şi poate, de ce nu, şi din străinătate”, ne-a mărturisit doamna Iuliana Radu, PR Manager.
Şi pentru a vă incita şi mai mult simţurile, am pregătit, special pentru dumneavoastră, două dintre reţetele europene. Folosiţi-le doar ca puncte de reper. Ele vor avea mereu un alt gust, în funcţie de preferinţele culinare şi de starea de spirit.
27 de gusturi
Dacă nu aţi trecut pragul Muzeului Ţăranului Român, am pregătit pentru dumneavoastră lista preparatelor. Porniţi de vă jucaţi şi… Poftă bună!
Anglia – English Farmhouse Mushrooms, Cehia – Varză acră ca la Mătuşa Maria, Finlanda – File de peşte cu somon, Olanda – Tăiţei olandezi, Lituania – Porc înăbuşit cu hrean, Austria – Kaiserschmarren, Cipru – Platou tradiţional, Franţa – Coque au vin, Irlanda – Mrs. Ireland potato cakes, Luxemburg – Friture de la Moselle, Belgia – Pui à la Brussel, Danemarca – Chicken Liver postej, Germania – Bratwurst, Italia – Bruschetta, Malta – Bigilla, Bulgaria – Shopska Salad, Estonia – Salată de heringi şi cartofi, Grecia – Gyros, Letonia – Rivmaize cepti kartupeli, Polonia – Salată de sfeclă, Ungaria – Paprikas de pui, Spania – Paella, Portugalia – Frango na pucara, România – Cîrnaţi de Pleşcoi, Slovacia – Tocană de porc, Slovenia – Halisky’s kapustou, Suedia – Rollmops.
Bigilla - Malta
Ingrediente: 500 g fasole fava uscată, o jumătate de cană de ulei de măsline, o lămîie, un ardei iute roşu, 8 căţei de usturoi, o legătură de pătrunjel, frunze de mentă, măghiran.
Preparare: Fasolea se pune la înmuiat timp de 24 de ore, schimbîndu-i apa cel puţin de trei ori. Se lasă apoi la fiert într-o oală cu apă rece timp de o oră şi jumătate. Cînd s-a înmuiat fasolea, se scurge şi apoi se zdrobeşte foarte bine. Se adaugă uleiul de măsline, sucul de lămîie, ardeiul iute şi căţeii de usturoi zdrobiţi, pătrunjelul, menta, măghiranul şi sarea. Crema de fasole se serveşte atît rece, cît şi caldă, pe felii de pîine prăjite, sau în loc de garnitură.
Frango na pucara - Portugalia
Ingrediente: 100 g prosciutto, 4 roşii, 500 g carne de pui, 12 bucăţi de arpagic, 4 linguri de unt, o jumătate de cană de vin de Madera, două linguri de coniac, o cană de vin alb sec, două linguri de muştar, sare, piper.
Preparare: Carnea de pui se taie în bucăţi şi se condimentează cu sare şi piper, apoi se pune într-o tavă acoperită. Se adaugă feliile de prosciutto tăiate în cubuleţe, roşiile tocate, usturoiul zdrobit şi arpagicul. Deasupra se pune untul ţinut la rece. Se toarnă vinul şi coniacul, apoi se adaugă şi muştarul. Se acoperă tava şi se lasă în cuptor timp de 50 de minute. Se ia capacul şi se mai ţine în cuptor încă 30 de minute, pînă cînd se aureşte deasupra. Se serveşte cu cartofi.
Articol de Simona Chiriac
In Jurnalul National, Jurnalul de Bucatarie din 28 mai 2008
